Sunt unele prietenii care durează o veșnicie. Și sunt altele care durează doar câteva clipe.

 Sunt unele prietenii care durează o veșnicie.
 Și sunt altele care durează doar câteva clipe.

  Sunt atâția oameni pe lângă care trecem în fiecare zi, pe stradă, pe trecerea de pietoni, împărțim cu ei compartimentul unui tren sau așteptăm împreună să intrăm la doctor. Oameni pe care nu-i vom cunoaște niciodată, nu le vom afla povestea, fericirile, nefericirile. Oameni care plâng noaptea și râd ziua, oameni care citesc și oameni care urăsc cititul. Trecem pe lângă oameni care s-au vopsit chiar în dimineața asta, iar noi habar n-avem. Îi vedem și credem că așa au arătat mereu.
  Nu-i cunoaștem. Nu o vom face.

  Pentru că sunt doar câțiva pioni principali care ne vor ajuta să ajungem cu bine acolo unde vrem să ajungem. Sau poate doar acolo unde trebuie. Doar câțiva pioni principali, care vor fi fericirea noastră. Și nefericirea. Și certurile. Și împăcările. Și viața.  
  Lumea noastră nu va fi niciodată despre zeci de oameni.
  Lumea noastră va fi mereu despre câțiva pe care-i vei putea număra pe degetele de la o mână ( maxim două, dacă nu suntem prea pretențioși). Și ei vor fi suficienți.

  Sunt unele prietenii care durează o veșnicie. 
  Și sunt altele care durează doar câteva clipe.  
  Sunt unele case care durează o veșnicie. 
  Și sunt altele care durează doar câteva clipe. 
  Sunt castele de cărți care durează o veșnicie. 
  Și sunt altele care durează doar câteva clipe. 
  
  Pentru că durabilitatea prieteniilor, a caselor și a castelelor de cărți depinde mereu de baza lor. Pe ce au fost ele create? Ce au avut la bază? De unde au plecat?

  Sunt prietenii care s-au legat datorită bârfelor. Unele s-au conectat pentru că se întâlneau des la școală, iar altele pentru că mergeau în aceleași cluburi. Sunt prietenii care s-au legat pe Facebook. Și prietenii care s-au legat prin scrisori. Și mai sunt prietenii care s-au legat pentru că n-au putut să nu se lege. Prietenii care n-au fost legate prin efemer. Pentru că atunci, n-ar mai fi durat o eternitate. Sunt prieteniile care s-au conectat prin râsete și prin ochi. Prin iubirea față de natură și față de Dumnezeu. Prin sinceritate. Prin cine e ea și prin cine e cealaltă. Fără măști. Pentru că, în cele din urmă, cad măștile... și-atunci se destrăma și prietenia.

 Sunt unele prietenii care durează o veșnicie.
 Și sunt altele care durează doar câteva clipe...

https://www.youtube.com/watch?v=1LFKTdFyISA