Tipa cu pomii înfloriți

Cum să mai iubesc eu noaptea când fiecare stea-mi vorbește despre tine?!   Cum să mai râd cu Luna, când doar numele-ți îl știe?!   Spune-mi!   Cum să le mai povestesc copacilor când doar…   De fapt… ce să le mai povestesc eu copacilor?!   Să mai existe fericire-n lume,    Când plâng privighetorile?   Când fluturii și-au frânt de veri întregi aripile?   Când capruiul a devenit culoarea morții sufletului?   Nici marea nu mă mai așteaptă, că știe și ea despre tine…   Nici cerul,    Și nici pamantul… că-i căprui…   Și-atunci ce loc să mai fie-n asta lume în care tu să nu te afli   Că tu ești peste tot,   Ești în tot, în toate,         ești din Eternitate…      foto: Se Ruth Photography

   Probabil că nu sunt singura care, din când în când, începe să se uite prin foldere cu poze vechi, iar când începe, acțiunea durează minim vreo două-trei ore. Eu și prietena-mi -Oana- am inventat și o expresie care se numește"a băga hard-ul". Am un hard extern de 1 TB plin, plin de poze, iar din când în când, de obicei când ea adoarme, eu stau și mă uit prin poze vechi, până dimineața.     Timpul ăsta...      Nu știu ce m-aș face fără fotografie, mi se pare atât de fascinant faptul că avem posibilitatea să imortalizăm un moment pentru veșnicie... dacă vrem să păstrăm ceva imaterial, o stare, un sentiment, o fericire, putem face asta printr-o fotografie... știu că Denis îmi spunea, acum mulți ani, că fotografiile sunt pentru cei care nu au memorie... da, poate că sunt pentru cei care nu au memorie și pentru cei cărora le este frică să nu le fure timpul amintirile.     E pur și simplu genial cum fiecare fotografie are o poves...

   Atât de trist mi se pare că e plin de oameni care vorbesc  în necunoștință de cauză, care râd de-o situație în care ei n-au fost niciodată, care-și bat joc, care comentează ( ca și cum ei ar fi fost acolo), care-ți spun cum trebuie să acționezi tu într-un anumit moment. Tu le spui că nu poți să faci așa, pentru că x și pentru că y, pentru că nu te-ar ajuta dacă ai face asta, sau pur și simplu nu poți să faci acel lucru, fiind constrâns de situația în care te afli. Iar ei nici măcar nu știu care-i treaba, pentru că: 1. nu au fost niciodată în situația respectivă și 2. și dacă ar fi fost, oamenii sunt diferiți, simt lucruri diferite, reacționează diferit în anumite situații, oamenii au nevoie de lucruri diferite pentru a fi fericit.      Încă nu ați înțeles că voi nu trebuie să le spuneți celorlalți ce trebuie să facă? încă nu ați înțeles că sfaturile se dau în așa fel încât cel căruia îi sunt adresate să poată lua singur decizia?     Nu înțele...