Treizeci și șase de poze rupte din viață- album foto (partea I)
Probabil că nu sunt singura care, din când în când, începe să se uite prin foldere cu poze vechi, iar când începe, acțiunea durează minim vreo două-trei ore. Eu și prietena-mi -Oana- am inventat și o expresie care se numește"a băga hard-ul". Am un hard extern de 1 TB plin, plin de poze, iar din când în când, de obicei când ea adoarme, eu stau și mă uit prin poze vechi, până dimineața.
Timpul ăsta...
Nu știu ce m-aș face fără fotografie, mi se pare atât de fascinant faptul că avem posibilitatea să imortalizăm un moment pentru veșnicie... dacă vrem să păstrăm ceva imaterial, o stare, un sentiment, o fericire, putem face asta printr-o fotografie... știu că Denis îmi spunea, acum mulți ani, că fotografiile sunt pentru cei care nu au memorie... da, poate că sunt pentru cei care nu au memorie și pentru cei cărora le este frică să nu le fure timpul amintirile.
E pur și simplu genial cum fiecare fotografie are o poveste a ei, cum uitându-te la o poză, îți amintești tot ce s-a întâmplat în ziua aia, cu cine erai, unde-ai mers și ce-ai mai făcut.
Și pentru că pe facebook e puțin mai complicat să postez cincizeci de poze într-un album foto, să pun descriere și blablabla, am să o fac aici!
treizeci și șase de poze rupte din viață:
astea sunt poze de la majoratul meu, când toată lumea a acceptat să fugă din realitate și să mi se alăture într-o lume a anilor 60

Majoritatea fotografiilor din postarea asta sunt doar cu mine, urmează partea a doua, fotografii cu oameni frumoși, surprinzând momente care pentru mine au o semnificație deosebită.
Nimeni nu face o poză a unui lucru pe care vrea să-l uite. - Sy Parrish




Comentarii
Trimiteți un comentariu